Vizejdia

Vizejdia este singurul sat care aparţine comunei Gottlob. La ultimul recensământ (2002) sunt consemnaţi doar  343 de locuitori. În prezent ete înregistrată o tendinţă de creştere. Noii localnici reiau tradiţionala cultură de legume.

Istoric

Istoria satului Vizejdia constituie încă o enigmă. Dezinteresul şi lipsa banilor face ca tabloul complet să lipsească. Cert este faptul că Vizejdia a fost una dintre puţinele localităţi pur româneşti. Primele semne datează încă din neolitic. Pe teritoriului satului există şi acum tumuli nestudiaţi.

Interesantă este şi evoluţia etnică. Atestarea documetară este legată de anul 1424. Satul este menţionat de către turci drept „localitate de cumani şi iobagi români”.

Mai târziu, se regăseşte locuită de sârbi, care cu timpul dispar, fiind înlocuiţi de unguri, germani, bulgari şi alţi sârbi. Băştinaşi au rămas românii. Faptul că ei locuiau de mai demult aici se putea vedea şi după locul pe care îl ocupau, ei fiind locuitorii caselor din centrul vechi al satului, de la strada principală şi uliţele centrale, în timp ce celelalte naţionalităţi locuiau de jur împrejur.

În 1786, Vizejdia îşi schimbă patronatul, iar satul devine aproape în întregime şvăbesc. Aşa a rămas până în anii 1990, când întreaga suflare şvăbească a luat drumul Germaniei.

Personalităţi

Satul Vizejdia a dat lumii scriitoriceşti pe Johann Lippet. Acesta a emigrat în Germania după ce a avut probleme cu securitatea. Johann Lippet este unul dintre membrii Grupului de Acţiune Banat.

Grupul de Acţiune Banat (în germană Aktionsgruppe Banat) a fost gruparea tinerilor autori contestatari de limbă germană din Timişoara care a existat între anii 1972 şi 1975. Membrii grupului publicaseră sau prezentaseră în public poezii şi eseuri cu un conţinut în care se refereau direct la regimul existent în România, denunţându-i atât forma cât şi fondul. Prin starea lor de spirit protestatară, în operele lor criticau acolo populismul, propaganda care denatura realităţile României, nehotărârea populaţiei în faţa unui sistem politic ce arăta o indiferenţă totală faţă de om.

Premii literare:

Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România (1980);

Premiul „Adam Müller-Guttenbrunn” pentru proză (1980);

Premiul „Adam Müller Guttenbrunn” pentru poezie (1983);

Premiul Fundaţiei Henning-Kaufmann (1989);

Premiul landului Baden-Württemberg pentru proză (1997).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: